Mégafeu di Gironda : u focu brusgia sempri, ma a frescura ghjugne
U focu gigante in Gironda, chì hà digià brusgiatu 42.000 ettari, hè statu attizatu da u caldu di mercuri. Ma una bona nutizia : un rinfrescamentu nettu hè previstu da ghjovi à l'alba. A Gironde è e Landes, chì eranu in vigilanza aranciata per a canicula, torneranu in verde à 6 ore di mane.
Meteo-France spiega chì 'stu rinfrescamentu vene da l'Atlanticu, chì purterà aria più fresca durante a notte. Hè una vera sullevazione per i pompieri è i vuluntarii chì si battenu da una settimana contru à u più grande incendiu di furesta in Francia dapoi u 1949.
U focu riparte à Lanton
À u nordu di a stazione balneare di Lanton, nant'à u bacinu d'Arcachon, e fiamme sò riprese cù forza. I Canadair è l'Air Tractor anu fattu un ballet incessante, mentre chì à a terra, decine di camioni è agricultori cù e so tonne d'acqua anu travagliatu senza tregua. Un allevamentu di cani Beagle hè statu cunsideratu un 'puntu sensibile' chì i pompieri anu prutettu cun cura.
I corpi di i suldati di u focu cumincianu à esse stancu, ma a sulidarità ùn si ferma mai. Quattru vuluntarii, torse nudi è faccia prutetta da una maglietta, si tenenu à una grande cisterna d'acqua nant'à un pick-up. 'Ci hè assai utile', dice u cumandante Matthieu Jomain, salutendu 'sta folla d'anònimi.
Un disastru ecologicu chì face pienghje
Jean-Claude Bonnet, vuluntariu di Bordeaux, cunfessa : 'Aghju 67 anni è ùn aghju mai vistu una cosa cusì. Lungu a strada, aghju cuminciatu à pienghje. U peghju sò l'animali brusgiati à bordu di a strada. Hè una catastrofa ecologica.'
U caldu hè tornatu, cù 37°C à Bordeaux à 20 ore. U ventu soffia nant'à e brase, cù rafale da 30 à 45 km/h, è l'umidità hè in calata. E fureste s'infiammanu più facilmente perchè a vegetazione è a terra sò siccate da mesi, una siccità aggravata da u cambiamentu climaticu è e canicule eccezziunali.
Più di 5 milioni di maschere FFP2 sò state distribuite in farmacie per prutege l'abitanti da i fumi tossichi.
Un 'focu zombie' chì cova per mesi
A superficia brusgiata ùn hè micca cambiata, 42.000 ettari in una settimana. Ma u bilanciu di i feriti trà i pompieri hè cresciutu : 126 suldati di u focu feriti, 16 di più chè a vigilia. Cù 92.000 ettari distrutti in Francia dapoi ghjinnaghju, u 2026 batte digià u record di superfici brusgiate in 20 anni di misurazioni satellitari, secondu u sistema europeu Effis.
U tenente Cyril Venière spiega chì 'u focu cuntinuverà à covà in sottosu per mesi'. U focu di Landiras in 2022 hè statu chjamatu 'zombie' perchè hè statu caldu per dui anni è hè sempre sottu surviglianza. Un travagliu colossale di 127 chilometri di 'tagli tattici' hè guasi finitu per privà l'incendiu di 'combustibile'.
57.000 ritorni in casa
Prufittendu di una pausa relativa, 57.000 abitanti di trè cità vicinu à Bordeaux sò stati autorizati à vultà in casa. Corinne Lopez, pensionata di u Haillan, dice chì 'u clima hè sempre assai ansiogenu', ma hà pussutu fà a prima spassighjata di a so cagna.
Dapoi l'iniziu di u megafocu, 222.000 persone sò state evacuate in 24 cumune, è 62 campeggi sò stati svuotati di i so 50.000 vacanzieri in Gironda è in Landes. Nisun TGV circulerà ghjovi à u sudu di Bordeaux, è l'autostrada A63 ferma chjusa trà Bordeaux è Bayonne.
U sudu-est di a Francia hè statu ancu toccu da incendii, in Corsica, in l'Alte Alpi è in u Var. In 'stu dipartimentu, u focu chì hà parcorsu 4.500 ettari in ottu ghjorni hè avà 'fissatu'. Sette aerei è quattru elicotteri sò ghjunti da Svezia è Turchia per aiutà, grazia à l'Unione Europea.
In Gironda, u focu cuntinueghja, ma a sulidarità di a ghjente hè immensa. Una lezziò di forza è di resilienza per a nostra isula è per u Mediterraniu.