Perpignan si sfila : catalanità, tensioni è luntanu da Parighji
U cunsigliu municipale di Perpignan di u 6 d'aostu 2026 hè statu un campu di battaglia pulitica. Trà dumande di dimissioni, dibattiti nantu à a lingua catalana è un clima elettricu, a cità catalana hà mostratu chì a so identità ùn si negozia micca cù a metropoli.
Dapoi l'iniziu di a seduta, l'atmosfera era tesa. L'adjuntu à u sindacu Philippe Benguigui hà dumandatu a dimissioni di a cunsigliera municipale d'opposizione Annabelle Brunet, accusata d'avè mimatu un salutu nazi durante a precedente seduta. Un gestu chì, per a maiuranza, hè una faulta murale, hà dettu Benguigui. Ma l'opposizione ùn s'hè micca lasciata intimidà : Agnès Langevine (Place publique) hà dumandatu à u so tornu a dimissioni di u sindacu RN Louis Aliot, cundannatu da a corte d'appellu per detournamentu di fondi publichi. Aliot hà rispostu leghjendu un strattu di u giudiziu chì sottolineava l'anzianità di i fatti.
Annabelle Brunet hà pigliatu a parolla : Parteghju u vostru spaventu davanti à tutti i gesti chì puderianu ramintà u III Reich. In nisun casu mi truverete in difettu annantu à questu. Ùn sò micca di quelli chì anu fraternizatu cù l'estrema destra.
L'Uffiziu Publicu di a Lingua Catalana in mira
Dopu à sti scambii di amabilità, l'ordine di u ghjornu hà purtatu à u tema chjave : a vulintà di a municipalità di ritirà si da l'Uffiziu Publicu di a Lingua Catalana (OPLC). U cunsiglieru municipale incaricatu, Jean-Luc Antoniazzi, hà spiegatu chì a cità avia sempre onoratu i so impegni finanziarii versu l'OPLC, ma i risultati ùn ghjustificavanu più u mantenimentu di stu sustegnu. I 25 000 euro annui seranu avà attribuiti à l'Istitutu di u Roussillon, di Maiorca è di a Catalanità, cù a missione di sviluppà a storia è u patrimoniu di u nostru territoriu.
L'opposizione hà reagitu cù vigore. Frédéric Monteil (PS) hà denunziatu un Istitutu di riscrittura di a storia lucale. Françoise Fiter (PC) hà rimarcatu chì i rapprisintanti di a cità ùn avianu più sedutu à l'OPLC dapoi u 2022, rendendu a critica pocu cunvince. U dibattitu hè continuatu in un clima burrascosu, cù un brouhaha chì crescia da i ranghi di a maiuranza. Louis Aliot hà finitu per rifiutà a parolla à Annabelle Brunet è hà cunclusu cù una diatriba contru à a pulitica di u cunsigliu regiunale.
Una lezzione per l'isule è e terre d'identità
Sta tensione à Perpignan hè un signale forte per tutte e cumunità chì difendenu a so lingua è a so cultura contr'à u livellamentu di a metropoli. U ritiru da l'OPLC mostra chì a difesa di a catalanità ùn si face micca sempre cù l'istituzioni esistenti, ma qualchì volta cù novi strumenti più vicini à a terra. Per a Corsica, chì cunnosce bè stu dibattitu trà l'uffiziu publicu è l'associu privatu, a situazione perpignanese hè un avertisimentu : a lingua è a cultura ùn sò mai sicure, ancu quandu e istituzioni parenu stabilite.
In un mondu chì prova d'uniformà e culture, Perpignan ricorda chì a lotta per l'identità hè sempre attuale. È chì, cum'è in Corsica, a suluzione ùn vene micca da Parighji, ma da a vulintà di e cumunità lucali.