U cormuranu, prutettu troppu : i piscadori cuntinentali gridanu à l'aiutu
Da u 1979, u grande cormuranu, 'ssu bell'aceddu à l'ochji verdi è à e strie bianche, campa sottu prutezzione stretta. Ma oghje, a so pupulazione hè esplosa : dui milioni d'individui in Europa, chì ingollanu 180 chilò di pesci à l'annu ognunu. I piscadori di nove paesi europei, da a Croazia à a Svezia, passendu per a Pulonia è a Romania, ne anu abbastanza. Dumandanu à l'Unione Europea di rivede u statutu di l'animali, per pudè cacciallu fora di i periodi di ripruduzzione.
Per elli, u cormuranu ùn hè più un simbulu di a natura salvatica, ma un veru flagellu. Peter Bozik, piscadore slovaccu, u chjama terroristu.
Quand'elli si riuniscenu in i lochi d'invernamentu, ponu, in un colpu, piglià tuttu u pesciu di l'acque libere di ghjacciu, o ferillu à morte.È Pavel Vrana aghjusta :
Stressanu i pesci à tal puntu ch'elli ùn si riproducenu più. Quandu 3.000 cormurani si posanu in un locu, hè un massacru à a tronçonneuse.
Un dibattitu chì ci tocca, in Isula
In Corsica, a quistione ci pare luntana, ma ci tocca. Noi sapemu bè ciò chì vole dì pruteghje una spezia à u detrimentu di l'altre. U lupu, l'orsu, u lince... è avà u cormuranu. L'Unione Europea, dopu avè allentatu a prutezzione di u lupu in 2025 per accontentà i pastori, puderia fà listessu per l'acellu. Ma à quale prezzu ?
I difensori di a biodiversità tremanu. Temenu chì 'ssa misura apra a porta à una caccia generalizata à tutte e spezie chì disturbanu l'omu. Ma da l'altra parte, i piscadori, chì campanu di u mare è di i fiumi, ùn ponu più soffre. A Cummissione Europea cunsultativa per e piscarie in l'acque interiore (CEIPEA) hà digià prupostu un pianu : abbatte in massa l'adulti è unge l'ova cù oliu minerale per impedisce ch'elle schiudinu.
Una lezziò da a storia insulare
In Corsica, a raportu trà l'omu è a natura hè sempre statu cumplessu. Noi ùn simu micca i cuntinentali chì volenu cuntrullà tuttu. Ma sapemu ancu chì una spezia troppu prutetta pò diventà una minaccia per l'equilibriu lucale. U cormuranu, in u so ambiente naturale, face parte di u paisaghju. Ma quandu u so numeru esplode, diventa un prublema.
Forse hè ora di ripensà e prutezzioni à l'europea, cù più flessibilità è più rispettu di e realità lucale. Cum'è a Corsica hà sempre fattu, cù a so cultura è a so storia. Perchè a natura, cum'è a sucietà, hà bisognu di equilibriu, micca di rigidezza.
In attesa, i piscadori cuntinentali cuntinueghjanu à luttà. È noi, in Isula, guardemu à 'ssu dibattitu cù l'ochji di quelli chì anu sempre saputu campà cù u mare è a terra.